Danish Experience

No, precum am spus, o sa-mi reactivez pt a 100-a oara blog-ul, ca sa va mai tin la curent cu ce se intampla pe aici. Avand in vedere ca momentan conexiunea la net e limitata, o sa incerc sa scriu doar basic stuff.
N-am apucat sa fac prea multe inca, dar nu stiu de unde sa incep. Vremea (dpmdv) e ft ok, dar putin ciudata. Adica azi e soare de stai in tricou, maine ploua de iti trebuie geaca, apoi in 5 min se face soare si iar esti in tricou, si in inca 10 min ploua iar... Deci cel mai bine ar fi sa ai la tine si ceva haine groase.
Oamenii sunt FOARTE ok. Toti iti ofera ajutorul daca ai nevoie, si toti vorbesc engleza.
Orasul e si el superb, totul e simplu, si dragut, curat, tot ce vrei.
V-as spune mai multe, da nu am net ca sa pot sa stau sa povestesc tot ce as vrea, dar sper sa revin saptamana viitoare cu mai multe detalii. :)

Inceputul sfarsitului

Mi s-a spus sa mai scriu si eu pe aici, ca altfel se asterne panza de paianjeni si pe blogu asta. Si nu o sa pot sa o curat pt ca sunt arahnofob. Asa ca uite, ceva chiar din adancul sufletului meu nepatruns.

 Singurul lucru care imi vine momentan in minte, care nu pot sa mi-l scot, si care probabil va ramane mult timp in mine, este ca maine, e ultima mea zi de scoala. Si ma incearca un sentiment extraordinar de ciudat. 11 ani de zile, m-am dus la scoala pt ca trebuia. M-am dus cu scarba, cu groaza. Nu ma puteam gandi decat la sfarsitul ei. Si uite ca am ajuns la sfarsitul ei, si ce sa vezi? Mai ca imi dau lacrimile. Si nu-s genul. Pe bune... Nu pot sa cred ca am ajuns la sfarsitul scolii, si singura mea dorinta este sa mai am un an de liceu in plus (fara sa raman repetent).

 De ce? Simplu. Pentru ca am avut cea mai buna clasa pe care o poate avea cineva. Pentru ca indiferent ce a fost, bine sau rau, am avut colegii langa mine. Poate sa zica oricine ce-o vrea, noi am fost uniti...in felul nostru. Pentru ca si cand iti bati joc de cineva, este tot un fel de unire. Cred... La caterinca si la bataie de joc 12G2 nu are rival. Am zis! Si pana la urma, astea sunt memoriile cu care ramai. Dupa ani de zile, o sa-mi aduc aminte de toate orele de muzica, nu de raspunsurile de 10 ale lui Dora. O sa-mi aduc aminte de Avion cand o sarit de pe geam, nu de lectia predata de Zlatior. (Bine, ar fi si culmea sa-mi aduc aminte de lectiile ei, cand nu am fost la ore...). O sa-mi aduc aminte de toate prostiile ce le-am facut, nu de 2-urile la romana.

Asa ca o dedicatie, toti ati fost speciali in felul vostru. Unii o fost "a different kind of special", da astea-s detali. Ideea e ca, cel putin ultimul an de liceu a fost epic, si asta datorita voua. Sper sa apuc sa vin la banchet, sa ne vedem, si sa ne mai batem joc unii de altii pt ultima data! Oricum, va multumesc din suflet. Tuturor!

Reinvierea reinvierii

Era o duminica, si eu eram undeva in drum spre casa de la ultima etapa din 2011. Nici nu trecusera 24 de ore de cand raliul s-a terminat, si Vali a luat campionatul, ca eu deja ma gandeam cu ce-om putea fi surprinsi pt sezonul 2012.
Marco a anuntat ca va pune kit-ul de R4 pe Subaru, Szabo stiam ca vine si anul viitor (anu asta, cum vreti) cu Evo X R4, dar in rest nu stiam nimic. Si ma gandeam eu "Ba, Vali e campion, poate strange un buget sanatos pt 2012 si vine cu un S2000, cu un MINI, un Fiesta RRC, ceva. Ar fi tare !"
Ma gandeam si ca Bogdan poate face in sfarsit rost de un sponsor mai de Doamne Ajuta. Doar e vice in 2011...si poate asa o sa poata in 2012 sa mearga etapa de etapa la adevaratul potential.
Ma gandeam ca Giri va veni si el cu R4, ca poate va gasi si Manu buget pt 2012. Si Vlad (Cosma) a facut un sezon bun, poate ca la anu face si el pasu la grupa mare, sau poate pe un DS3 R3. Poate si Simone la fel.
La Logane stiam ca Florinel va mai face un sezon, speram sa se dea si Octi iarasi, si Nastase, si Ivan, si sa fie o super batalie la anul. In batalie ma gandeam, si speram, ca se poate baga si Raul Badiu, care imi zisese ca poate se da.
Si uite asa, ajungem in Martie... In 7, sau in cat om fi astazi, si eu personal nu stiu NIMIC mai mult decat ceea ce visam acu 5 (sau whatever) luni de zile... Noul sezon bate la usa, si pilotii nostrii nu au inca idee daca iau sau nu startul.
Si totusi, printre toate visele, si gandurile ce le aveam atunci, un singur cand nu mi-a trecut nicicum prin cap. Nu mi-a trecut prin cap ca va veni sezonul 2012, si ca eu ma voi da. Eh, asta da surpriza, asa mai merge !

Scenefz

Din dorinta de mari comunitatea SFZ a hotarat ca in perioada 28.01 - 06.02 sa deschida portile pentru noi useri.
In acelasi timp tot pentru a veni in ajutorul userilor SceneFZ a creat 3 noi categorii:
1. TVEps-Ro (RoSubbed)
2. XviD-Ro (RoSubbed)
3. BR-Ro (BluRay-RoSubbed)

Daca ati devenit deja curiosi puteti sa va creati un cont aici: http://www.scenefz.net

"Monte" review-part 2

Sa revenim la raliu, de data asta mai detaliat. Sa incep acum cu plusurile acestui raliu. Primul, si cel mai mare plus a fost faptul ca face parte din IRC, si nu din WRC. De ce? E simplu. IRC este un campionat intr-o crestere continua de cand s-a lansat. Acest lucru se datoreaza in special faptului ca reuseste sa se intoarca la originea raliurilor, si aici ma refer la libertatea pe care o da organizatorului. Probe de noapte, probe cu lungimi chiar si de peste 50 km, raliuri si probe mixte (inainte sa se introduca in WRC). Drept dovada, Monte-ul de anul acesta a fost unul clasic. Aici si trecerea spre al 2-lea plus:probele.
Pt ca in IRC se accepta 2 puncte de service, au revenit probe celebre care au facut istorie de-a lungul timpului, ca si Saint Bonnet Le Froid, Lantosque sau evident celebra Nuit de Turini. Pe astfel de probe este imposibil sa nu gasesti un loc bun de vazut.
Un alt plus ar fi lista de inscrieri. 120+ inscrisi e ceva! A fost frumos ca s-au inscris nume grele care nu vor face tot campionatul (Solberg, Hanninen). Deasemenea, mi-au placut extrem extrem de tare DS3-urile. Pe asfalt cred ca sunt aproximativ la acelasi nivel cu un N4, iar sunetul este fenomenal. Se vede insa ca sunt la inceput, tinuta de drum nu este inca perfecta, mai trebuie lumea sa se joace la setup. La acest capitol vine si primul minus. M-au impresionat primii 10-11 cu s2000-uri, in special Hanninen, si nu zic asta doar pt ca sunt mare fan, pt ca e prima oara cand il vad live. Dar merge... La fel, m-a impresionat castigatorul la N4, Gounon, castigatorul la 2wd, Campana, Mauffrey(Clio r3), Ancian (207r3t), Arzeno (Twingo R2) si un francez cu un Clio verde de N2 si nr 115 cred ca. A fost fenomenal, si dupa prima zi era in fata tuturor cu masini de N4... In rest, am fost extreeem extrem de dezamagit. Si nu pt ca aveam asteptari prea mari, ci pt ca m-am bazat pe logica. Au fost peste 300 de cereri de inscriere, din care au fost alesi 120. Ma gandeam (si speram) ca din acei 120, macar 100 sa fie piloti adevarati! Speram sa vad 100 de masini care merg maxim, care au ceva de demonstrat. Ce am vazut insa? 95% dintre cei de la N4 au fost la plimbare. Deci dupa prima proba pe care am vazut-o (palier de 200, varf de panta si o legatura rapida de viraje de 3-4) am ramas crunt dezamagit. Nu mi-a venit sa cred ca la Monte Carlo, poate cel mai celebru raliu din lume, sa vina piloti atat de slabi. Au mai venit apoi 6-7 piloti cu 2wd care au mai destins atmosfera. Dupa aia insa, same shit again. Noroc cu a 2-a zi unde am si gasit un loc foarte frumos (l-ati vazut la TV) si noroc cu zapada care a cazut total neasteptat si a facut lucrurile mai palpitante putin.
Un alt minus ar fi securitatea pe probe. Sau mai bine zis lipsa ei... Si da, suna ciudat pt ca toti ne dorim sa stam cat mai aproape de drum, sa vedem cat mai bine. Dar totusi, eu imi reprosez mie pt locurile in care am stat pe fiecare proba inafara de una in care am fost safe, ca eram pe o stanca... In rest stateam total neinspirat, si daca Doamne fereste sarea unu afara nu mai scriam randurile astea cred ca. Jandarmi? 0. Oameni de ordine? 0. Masinile de deschidere/inchidere? Erau un adevarat pericol, veneau mai tare ca multi dintre pilot, si din cate stiu nu asta e rolul lor.
Inca un minus e faptul ca nu am ajuns la Monte Carlo, dar aia e vina mea, asa ca nu se pune. Cam astea au fost chestiile importante care mi-au placut sau mi-au displacut.
Sa mai vb pe scurt si despre alte chestii. M-a intrebat Ervin despre DS3 si despre Fiatu 500. De DS3 am zis ca mi se pare o masina extrem de reusita si de buna. Fiatul insa nu mi-a dat absolut niciun feeling, nicio senzatie, nici nu stiu ce sa zic despre el. Asta si pt ca nu prea au fost piloti care sa mearga tare cu el, ceea ce rezulta ca nu am prea fost atent la el. Twingo-ul mi se pare cam la acelasi nivel cu C2-ul. Imi pare rau ca nu am apucat sa vad niciun Proton, pe Mikkelsen sau pe H. Solberg.
Imi pare rau si pt Marco, care a mers chiar foarte bine in conditiile date. Fara problemele ce le-a avut, si fara penalizari cred ca ar fi terminat in primii 20.
Nu prea mai stiu ce sa zic altceva, daca am ratat vreun punct intrebati-ma pe Facebook :).

Un vis implinit...oare?

Acum ca am ajuns acasa, si stau frumos in pat cu laptopu in brate, e cazul sa scriu putin despre "Rallye Monte Carlo". Cred ca am facut o introducere inainte de a pleca, dar oricum acest raliu nu mai are nevoie de una. Mai intai voi spune pe scurt cam ce si cum am facut. In detalii intru numa pe final ca altfel o sa se plictiseasca 99% dintre voi... :))
Am plecat marti dimineata cu avionu(30 de euro biletu dus-intors :)) ) din Cluj pana la Venezia, de acolo pana la Brescia (via camper) de unde am inchiriat si camperul ce avea sa-mi fie "casa" urmatoarele 4 zile.
Urmatoarea destinatie: PS 3/4 - Saint Bonnet Le Froid. Una dintre clasicile acestui raliu. In nerabdarea mea de a ajunge am dormit cam tot drumul, asa, sa treaca mai repede... Si m-am trezit miercuri dimineata direct pe proba. Perfect ! Am iesit ca din tun din camper in inspectia locului. Si intr-un mod deloc nesurprinzator am fost extrem de multumit de locul de vizionare, doar a fost ales de George Morar si de Bogdan Marisca. N-avea cum sa fie rau, nu? Dupa cele 2 treceri in care am inghetat, ne-am strans tot ce era de strans, si am luat-o spre urmatoarea proba.
PS 6/8 - Cimetiere de Vassieuux – Col de Gaudissart (noroc ca exista copy-paste ca altfel imi lua 3 ore sa sciu numele...).Aici am intrat in contact cu ce inseamna cu adevarat acest raliu. Prima trecere a fost complet uscata ,dar in 2-3 ore totul a devenit de nerecunoscut. A inceput sa ninga mai ceva in povesti, centimetri buni de zapada s-au pus pe drum, si asa a inceput distractia adevarata. Tot pe aceasta proba am ajuns si pe Eurosport Live (moooom, i'm on tv :) ) din masina lui Loix si a lui Delecour. In final, aceiasi miscare ca si cu 24 de ore inainte. Ne-am strans toate lucrurile si am luat-o spre urmatoarea proba.
Ultima zi a inceput cu PS 9 - Montauban sur l’Ouveze – Eygalayes (God bless copy-paste again :)) ). O proba superba, dar din pacate locul pe care l-am gasit a fost complet neinspirat, si chiar n-am reusit sa vad mare lucru. Poate si pt ca asteptam finalul acestei zile... Un final de zi (si de raliu) cum nu se poate mai bun. PS 10/12 - Moulinet-La Bollène-Vésubie (asta am scris-o de mana...mai putin accentul ala). Cunoscuta si sub numele de Col de Turni, este de departe cea mai cunoscuta proba din lume. Anual mii de fani vin si stau ore intregi in frig pt a vedea nume celebre trecand prin fata lor. Anul acesta, m-am numarat printre milioanele de fani care de-a lungul timpului au avut ocazia de a sta pe aceasta proba. Chiar daca anul acesta nu a fost proba decisiva a raliului, spectacolul si magia acestei probe a ramas la fel. Singurul lucru care a redus din placere a fost frigul. Desi au fost doar -7 grade afara, vantu a triplat totul. Am avut 2 pereche de sosete, si sosetele de ski peste, cizmele de ski, 2 perechi de blugi, pantalonii de ski, tricou, bluza, 2 polare, 2 geci de ski, esarfa, cagula, 2 caciuli si manusi... Si tot am inghetat... Not really funny, mai ales ca nu ma puteam misca :)).
Sambata dimineata, cand totul s-a terminat, am pornit inapoi spre casa. Nu inainte de a face toata proba (doar cu camperu din pacare :( ). Probabil voi pune si pozele de pe celebra intersectie din varf, daca o sa-mi aduc aminte sa le descarc de pe telefon...
Cam atat pe azi, maine (probabil) voi intra putin mai mult in detalii si voi explica si titlul acestui post

Update-ing

Precum am promis (ma rog, n-am promis) daca gasesc putin net o sa fac un update. So here it is, chiar dupa primele 3 zile de ski.
First of all, scriu de pe un cacat de tastatura nemteasca cu tastele inversate, si caut cate 3 de minute punctele, virgulele, si toate cele. Ieri am stat o jumatate de ora sa-mi dau seama cum dumnezeu fac un @ sa ma pot loga pe foszbook.
Dintre astea 3 zile de ski de pana acum, ultima a fost de departe cea mai tare. A inceput cu ceata, si nu am avut niciun chef sa ies afara din camera. Dar banuiesc ca asa ies cele mai tari chestii, cand nu ai chef de ele si ajung sa iti depaseasca asteptarile. In drum spre ghetar, in timp ce urcam, am inceput sa iesim din ceata. Iar cand am ajuns sus la 3.250 de metri, nici urma de ceata. Soare ! Da, si vant da nu poti fi cu toate. Si-am skiat de dimineata pana la 5 si ceva (cu o pauza de-un Gluhwein si de-un Apfelstrudel ce naiba :)) ) A fost efectiv genial.
In rest, ieri a fost foaaarte naspa, doar ceata si vreme urata, n-am prea reusit sa skiem. Prima zi a fost iar foarte frumoasa. Am reusit sa skiem in tricou doar. Si fix cand eram in tricou am reusit sa ma imprastii pe toata partia. Nu a fost vina mea ca mi-a sarit dintr-odata un ski la full speed. Nici n-am mai stiut pe unde eram, ce ma doare, si ce zi e. Dar acum sunt bine, exceptand cotul si spatele...
Am plecat la masa ca urla ai mei